Un avocat din Bacău trebuie să primească 4.500 de euro de la statul român, pentru că i-au fost interceptate convorbirile cu o clientă care era supravegheată de procurori, înregistrările fiind folosite ca probă, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Un avocat din Bacău, despăgubit de CEDO pentru că i-au fost interceptate convorbiri cu un client.
Un avocat din Bacău trebuie să primească 4.500 de euro de la statul român, pentru că i-au fost interceptate convorbirile cu o clientă care era supravegheată de procurori, înregistrările fiind folosite ca probă, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
0 Comments
Interceptarea convorbirilor lui Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol au avut baza legala, pentru ca faptele comise de acesta afectau siguranta nationala, arata Curtea de Apel Bucuresti (CAB) in motivarea deciziei de condamnare, precizand ca instanta civila a gresit cand i-a dat despagubiri pentru interceptari ilegale, transmite Mediafax.
Citeste tot articolul: apasa pe "Read More" (dreapta). O interceptare ilegală de convorbiri telefonice petrecută în 1996 este, după aproape 17 ani, soluționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Verdictul favorabil pronunțat de CEDO în favoarea reclamanților Constantin Bucur și Mircea Toma conține, însă, pe lângă condamnarea României pentru încălcarea drepturilor la liberă exprimare și la un proces echitabil, și o condamnare a țării noastre pentru refuzul de a colabora cu Curtea Europeană în acest proces. Este o încălcare foarte rară și complet nespecifică unui stat de drept european. În cadrul procesului statul român a refuzat să transmită instanței europene toate documentele necesare soluționării cauzei, pe motiv că unele dintre ele sunt clasificate ca secret de stat și, de aceea, nici Curtea nu poate avea acces la ele. În hotărârea pronunțată de CEDO la data de 8 ianuarie 2013 se spune, însă, că statul român – atunci când a ratificat Convenția Drepturilor omului – și-a asumat și obligația de a declasifica eventuale documente secrete, atunci când este cazul. APADOR-CH i-a susținut pe reclamanți în fața CEDO În 1996, Constantin Bucur, pe atunci angajat al Serviciului Român de Informații (SRI), a dezvăluit într-o conferință de presă că SRI intercepta ilegal convorbiri telefonice ale unor politicieni, jurnaliști și rude ale acestor, în contextul unui fierbinte an electoral. Bucur încercase înainte să sesizeze aceste abuzuri superiorilor săi precum și Parlamentului, dar fără succes. După conferința de presă a avut loc o anchetă parlamentară, iar Bucur a fost judecat de Tribunalul militar, condamnat și concediat pentru divulgarea unor secrete de serviciu care aduceau atingere siguranței naționale. Printre cei ale căror convorbiri telefonice fuseseră interceptate fără mandat de către SRI a fost și ziaristul Mircea Toma (pe atunci la Academia Cațavencu) și fiica lui minoră la acea dată. După mai mulți ani de procese în România, cei trei (Bucur, Toma și fiica sa) s-au adresat CEDO în 2002. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Bucur și Toma c. României, astfel: a reținut încălcarea de către statul român a articolului 38 (obligația de a coopera cu Curtea), a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil), a articolului 10 (dreptul la liberă exprimare), a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și a articolului 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Conventie). APADOR-CH a sustinut demersurile reclamanților, atât logistic cât și prin avocatii Monica Macovei (până la data la care a devenit ministru al justiției) și Dan Mihai care au asigurat reprezentarea celor trei reclamanți în fața Curtii. Statul român trebuie să le plătească daune morale în valoare de 20.000 de euro lui Constantin Bucur și 7.800 de euro lui Mircea Toma și fiicei sale Sorana. Vinovații, protejați de secretul de stat Dincolo de verdictul favorabil reclamanților, rămâne, însă, neclară o situație care se poate perpetua și azi, cu același deznodământ: SRI a încălcat atunci legea și drepturile unor cetățeni care nu erau cercetați sau suspectați de ceva, interceptând niște convorbiri telefonice. Mai apoi statul român a acoperit aceste ilegalități clasificând toate operațiunile sub umbrela unui misterios secret de stat. Ba mai mult, a refuzat să coopereze cu instanța europeană, sub același motiv, ceea ce lasă în continuare nerezolvat cazul Bucur și Toma contra României. Statul român le va plăti despăgubiri reclamanților, dar vinovații rămân în continuare protejați de secretul de stat și, dacă se mai află încă în postura propice, pot să continue și azi să facă același lucru. Până la urmă niște interceptări ilegale ne costă – de la buget – câteva zeci de mii de euro. Numai în caz că se află. SRI trebuie sa-i plateasca despagubiri lui Patriciu pentru ca i-a ascultat ilegal telefoanele11/10/2013 Legea 51/1991 privind siguranta nationala, in baza careia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, incalca drepturile omului, iar serviciul trebuie sa-i plateasca despagubiri pentru ca “fapta a fost savarsita cu vinovatie”. Este decizia definitiva de vineri a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Serviciul Roman de Informatii va trebui sa ii plateasca lui Dinu Patriciu 50.000 de lei despagubiri, a decis definitiv vineri Inalta Curte de Casatie si Justitie, in procesul in care omul de afaceri a cerut daune pentru ca telefoanele i-ar fi fost ascultate illegal, transmite NewsIn. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis, in februarie 2009, ca SRI trebuie sa ii plateasca lui Dinu Patriciu despagubiri in procesul in care omul de afaceri acuza interceptarea ilegala a telefoanelor sale, magistratii respingand apelul SRI impotriva sentintei instantei inferioare. Decizia CAB care a confirmat hotararea anterioara a Tribunalului prin care SRI trebuie sa ii plateasca 50.000 de lei lui Patriciu a fost atacata cu recurs atat de omul de afaceri, cat si de reprezentantii Serviciului. ICCJ a decis definitiv, vineri, respingerea recursurilor. Tribunalul Bucuresti a stabilit ca interceptarea de catre SRI a convorbirilor telefonice ale lui Dinu Patriciu are “caracter ilicit, iar fapta a fost savarsita cu vinovatie”, se arata in motivarea sentintei prin care Tribunalul Bucuresti a condamnat SRI sa-i plateasca despagubiri omului de afaceri. Magistratii au invocat, in motivarea sentintei, mai multe pe hotarari ale CEDO, conform carora Legea 51/1991 privind siguranta nationala, in baza careia SRI a interceptat convorbirile lui Dinu Patriciu, incalca drepturile omului. Tribunalul Bucuresti a retinut, in motivarea sentintei din 11 mai 2007, ca SRI i-a interceptat convorbirile telefonice lui Dinu Patriciu, in perioada 2003 – 2004, sustinand ca are un mandat emis de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea SRI a invocat si dispozitiile Legii nr. 51/1991 privind singuranta nationala a Romaniei. Judecatorii Tribunalului Bucuresti au decis, pe 11 mai 2007, ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) trebuie sa-i plateasca lui Dinu Patriciu 50.000 de lei cu titlul de daune morale, in dosarul in care omul de afaceri a chemat institutia in instanta pe motiv ca i-ar fi interceptat ilegal convorbirile telefonice. Prin aceeasi sentinta, instanta a respins ca neintemeiate restul pretentiilor reclamantului, precum si cererea formulata in proces de SC Rompetrol SA. |
AutorTelefon anti interceptare cu IMEI variabil. Arhiva
May 2015
Categorii
All
|